Zilele Europei ”Tinerii Europeni împreună”, 7-9 Mai, 2024
ZIUA EUROPEI: ISTORIE, ESENȚĂ, TRADIȚII DE CELEBRARE
Ziua Europei, sărbătorită anual pe 9 mai.
În fiecare an, la 9 mai, UE sărbătorește Ziua Europei, cunoscută și ca Ziua Declarației Schuman. Aceasta a devenit punctul de plecare al integrării politice și economice a țărilor de pe continent, a marcat apariția păcii ca rezultat al multor ani de eforturi colective.
Istoria acestei sărbători datează din 1950, când ministrul francez de externe Robert Schuman a ținut un discurs în care a propus ca Franța și Germania — două țări cu o istorie seculară de război și conflicte — să unească producția de cărbune și oțel.
În acest fel, Schuman intenționa să accelereze modernizarea ambelor țări, ambele economii devastate de pierderi uriașe de vieți omenești în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și, în același timp, să evite confruntările viitoare și potențiala concurență neloială.
Prin combinarea unor industrii atât de importante ale celor două state, politicianul francez urmărea un obiectiv și mai semnificativ: să facă irealizabilă ideea unui conflict militar din punct de vedere practic.
„Fuziunea industriilor Franței și Germaniei ar garanta că războiul dintre aceste țări ar fi nu numai de neconceput, ci și imposibil din motive materiale”
Robert Schuman, ministrul francez de externe din 1948 până în 1953.
„Ca urmare a fuziunii industriilor, războiul dintre Franța și Germania va fi nu numai de neconceput, ci și imposibil din motive materiale”, a declarat Schuman, citind textul declarației la expoziția de ceasuri Salon de l’Horloge de pe Quai d’Orsay din Paris, la 9 mai 1950.
În mod semnificativ, Schumann a lăsat ușa deschisă și pentru alte state. El nu a renunțat la ambiția sa de a realiza conceptul unei Europe unite. În ciuda faptului că în perioada interbelică această idee a eșuat sub greutatea intereselor naționale ale potențialelor state membre. De data aceasta a fost susținută. Cancelarul german Konrad Adenauer și-a dat acordul fără să stea prea mult pe gânduri.
DE LA O EUROPĂ UNITĂ LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Un an mai târziu, la 18 aprilie 1951, Franța, Germania, Italia, Belgia, Țările de Jos, Luxemburg și Germania au creat Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), o organizație bazată pe principiile integrării supranaționale.
Țările membre au început să delege o parte din puterile lor exclusiv suverane unor instituții europene speciale: un organ de conducere suprem independent, Adunarea Națională a Parlamentarilor, Consiliul de Miniștri și Curtea de Justiție.
Apariția avantajelor economice ale CECO — de exemplu, o piață comună fără taxe vamale pentru produsele din industriile cărbunelui, minereului de fier și oțelului — a încurajat statele membre să meargă mai departe și să aducă alte sectoare și industrii sub jurisdicția organismelor supranaționale.
Politicianul francez Robert Schuman, care este considerat unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene
CECO s-a transformat treptat mai întâi în Comunitatea Economică Europeană și apoi în Uniunea Europeană. Cele patru instituții menționate mai sus au devenit în cele din urmă Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul UE și Curtea Europeană de Justiție pe care o cunoaștem astăzi.
Astfel, Declarația Schuman, un proiect politic cum nu mai existase niciodată în lume, a pus bazele integrării europene.
„Europa nu va fi creată într-un singur moment sau conform unui singur plan. Ea va fi construită pe baza unor realizări concrete, care vor începe să construiască o solidaritate reală” Robert Schuman
În cadrul unei reuniuni desfășurate la Milano în 1985, șefii de stat și de guvern au decis să instituie oficial Ziua Europei la 9 mai, ca o sărbătoare a păcii și unității pe continent.
Această dată a devenit una dintre cele mai importante din istoria Uniunii Europene și unul dintre simbolurile sale — alături de steagul cu 12 stele, sloganul „Unitate în diversitate” și imnul bazat pe „Oda bucuriei” de Beethoven.
Tratatul din 2004 de instituire a unei Constituții pentru Europa ar fi trebuit să oficializeze aceste simboluri. Însă dispoziția relevantă a fost eliminată din text după ce tentativa de ratificare a eșuat.
Interesant este că doar Luxemburg, unde Schumann s-a născut în 1886, și Kosovo, care nu face parte din UE, dar dorește de mult să adere, au declarat Ziua Europei sărbătoare legală. În România, aceasta coincide cu Ziua Independenței, în timp ce în Croația și Lituania este, din punct de vedere juridic, o zi de calendar roșu, dar nu o sărbătoare publică.
O serie de state membre sărbătoresc Ziua Europei prin diverse ceremonii și evenimente comemorative. La Bruxelles, instituțiile UE organizează în mod tradițional o zi a porților deschise.
Este important de reținut că în UE există două Zile ale Europei separate — cea căreia îi este dedicat acest articol. A doua este sărbătorită pe 5 mai. În această zi, în 1949, a fost înființat Consiliul Europei — o organizație internațională a cărei sarcină este de a proteja drepturile și libertățile omului și democrația. Acesta include 45 de țări de pe continent. Moldova a aderat la Consiliul Europei la 13 iulie 1995.
(https://www.coe.int/ro/web/chisinau/republiv-of-moldova-and-the-council-of-europe)
EUROPE DAY: HISTORY, ESSENCE, TRADITIONS OF CELEBRATION
Europe Day, celebrated annually on 9 May.
Every year on 9 May, the European Union celebrates Europe Day, also known as Schuman Declaration Day. It became the starting point of political and economic integration of the countries of the continent, marked the advent of peace as a result of many years of collective efforts.
The history of the holiday dates back to 1950, when French Foreign Minister Robert Schuman made a speech in which he proposed that France and Germany — two countries with a centuries-long history of war and strife — unite the production of coal and steel.
In this way Schuman intended to accelerate the modernisation of both countries, both economies having suffered huge human losses during the Second World War, while at the same time avoiding future confrontation and potential unfair competition.
By merging such important industries of the two states, the French politician pursued an even more significant goal: to make the idea of military conflict unrealisable from a practical point of view.
The merger of the industries of France and Germany would guarantee that war between the two countries would not only be unthinkable, but impossible for material reasons.’
Robert Schuman, French Foreign Minister from 1948 to 1953.
‘As a result of the splicing of industries, war between France and Germany will become not only unthinkable but impossible for material reasons,’ Schuman said, reading out the text of the declaration at the Salon de l’Horloge watch exhibition on the Quai d’Orsay in Paris on 9 May 1950.
Remarkably, Schumann left the door open to other states as well. He did not give up his ambition to realise the concept of a united Europe. Despite the fact that in the interwar period this idea had collapsed under the weight of the national interests of potential member states.
This time it was supported. German Chancellor Konrad Adenauer gave his consent without much thought.
FROM A UNITED EUROPE TO THE EUROPEAN UNION
A year later, on 18 April 1951, France, Germany, Italy, Belgium, the Netherlands and Luxembourg established the European Coal and Steel Association (ECSA), an organisation based on the principles of supranational integration.
The member countries began to transfer some of their previously exclusively sovereign powers to special European institutions: an independent Supreme Governing Body, the National Assembly of Parliamentarians, the Council of Ministers and the Court of Justice.
The emergence of the economic advantages of the ECSA — for example, a common duty-free market for the products of the coal, iron ore and steel industries — encouraged member states to go further and bring other sectors and industries under the jurisdiction of supranational authorities.
French politician Robert Schuman, who is considered one of the founding fathers of the European Union
The ECSA gradually transformed first into the European Economic Community and then into the European Union. The four institutions mentioned above eventually became the European Commission, the European Parliament, the Council of the EU and the European Court of Justice as we know it today.
Thus the Schuman Declaration, a political project the like of which the world had never seen, laid the foundations for European integration.
«Europe will not be created in a single moment or according to a single plan. It will be built on concrete achievements which will begin to build real solidarity» Robert Schuman
At a meeting in Milan in 1985, heads of state and government decided to officially establish Europe Day on May 9 as a celebration of peace and unity on the continent.
It has become one of the most important dates in the European Union’s history and one of its symbols — along with the 12-star flag, the slogan «Unity in diversity» and the anthem based on Beethoven’s «Ode to Joy».
The 2004 Treaty establishing a Constitution for Europe should have formalized these symbols. But the relevant provision was removed from the text after the ratification attempt failed.
Interestingly, only Luxembourg, where Schumann was born in 1886, and Kosovo, which is not part of the EU but has long wanted to join, have declared Europe Day a public holiday. In Romania, it coincides with Independence Day, while in Croatia and Lithuania it is legally a red calendar day but not a public holiday.
A number of Member States celebrate Europe Day with various commemorative ceremonies and events. In Brussels, the EU institutions traditionally organise an open day.
It is important to note that there are two separate Europe Days in the EU — the one to which this article is dedicated. The second is celebrated on 5 May. On this day in 1949, the Council of Europe — an international organisation whose task is to protect human rights and freedoms and democracy — was established. It includes 45 countries of the continent. Moldova joined the Council of Europe on 13 July 1995. (https://www.coe.int/ro/web/chisinau/republiv-of-moldova-and-the-council-of-europe)
